Despre existenta umana/povara de a fi

            
                     Oare intr-adevar existenta umana reprezinta o povara? Oare povara de a fi ne reprezinta pe noi oamenii?
 
        Ne trezim dimineata, ne servim in liniste ceaiul sau cafeaua si apoi plecam grabiti spre scoala sau serviciu. Ne incepem ziua cu un sincer "buna dimineata!" si ne afisam pe fetele noastre imperfecte un zambet autentic, fiindca acea zi chiar este una buna. Petrecem acele cateva ore din gratioasa zi muncind, punandu-ne toti atomii ce ne alcatuiesc intr-o continua miscare, emanand energie. Seara ne intoarcem acasa istoviti dupa intreaga zi in care am facut ceva, am ajutat pe cineva sau chiar ne-am imbunatatit pe noi insine. Suntem impacati cu gandul ca nu a trecut inca o zi din viata noastra in zadar, acea zi ramanand in mintea si sufletele noastre ca un stigmat bun sau rau.
         Povara de a fi reprezinta mai degraba mintea incetosata a unui criminal sau a unui psihopat. Aceea chiar este o povara. Dar, oare sa fie si a noastra? Oare pentru noi reprezinta o povara existenta noastra? 
                Oare toate acele sentimente, emotii, amintiri sau ganduri de care avem parte in aceasta lume, pe care avem puterea de a le impartasi si cu alte suflete, sunt o povara sau o binecuvantare?

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Tu... in mintea mea.

Speranta

Mi-e dor..